,,Azi cel de-al doilea înger coboară din cer. El este îmbrăcat într-o mantie mare și roșie și poartă în mâna sa un coș mare cu totul din aur. Acest coș este gol, iar îngerul tare ar vrea să-l umple și plin să-l ducă înaintea lui Dumnezeu.
Dar ce va pune oare îngerul în coș?
Coșul este foarte fragil și delicat căci este împletit din raze de soare; de aceea nu se pot pune în el lucruri grele și dure. Îngerul intră discret prin toate casele de pe întreg pământul și caută.
Ce caută oare?
El privește în inima tuturor oamenilor pentru a vedea dacă găsește acolo un pic de dragoste întrutotul curată. Și această dragoste el o așează în cupa sa și o poartă spre cer. Iar cei care locuiesc acolo, îngerii și de asemenea, oamenii trecuți în neființă, iau această dragoste și o fac lumină pentru stele.” Solin și Pierre Lienhard
